Anul 2025 este unul cu o rezonanţă specială pentru Biserica Ortodoxă Română! BOR marchează marţi, 4 februarie a.c., centenarul de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie. În urmă cu un secol, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat Actul de Înfiinţare a Patriarhatului românesc. De atunci există în ţara noastră Patriarhia Română.
Biserica Ortodoxă Română (BOR) aniversează, anul acesta, 140 de ani de la dobândirea autocefaliei și 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie. De aceea, anul 2025 a fost declarat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al 20-lea. Spre bucuria creştinilor ortodocşi români, calendarul creștin ortodox 2025 s-a îmbogăţit cu numele unor mari duhovnici contemporani: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (16 septembrie), Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie), Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie), Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie), Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu (22 iulie), Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (2 decembrie), Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie), Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț (6 iulie), Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie), Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie), Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie), Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie), Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (10 mai), Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie), Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august), Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (8 august).
Anul 2025 este, de altfel, unul cu o rezonanţă specială pentru Biserica Ortodoxă Română. În luna octombrie va avea loc sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului.
Biserica Ortodoxă Română este autocefală din anul 1885. Ea a devenit Patriarhie în anul 1925, când Mitropolitul primat de la Bucureşti a devenit Patriarh. Acest moment a fost precedat de desăvârşirea unităţii neamului românesc prin Marea Unire din 1918, care a adus după sine şi unirea bisericească. Structurile ecleziastice ortodoxe din Transilvania, Bucovina şi Basarabia au devenit parte a Bisericii Ortodoxe Române, iar ierarhii lor, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Foto: ziarullumina.ro
