Decizie istorică privind decontarea tratamentelor medicale în străinătate: Instanța supremă română a sesizat CJUE, care confirmă încălcarea normelor europene!
O hotărâre deosebit de importantă a fost pronunțată în ceea ce privește decontarea serviciilor medicale realizate în afara țării, punând presiune pe legiuitorul român să simplifice procedurile și să asigure un sistem de rambursare echitabil și transparent.
ineri, 5 septembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat că a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o cauză privind rambursarea serviciilor de sănătate transfrontaliere. Sesizarea a fost admisă de instanța europeană pe 4 septembrie 2025, potrivit unui comunicat oficial.
ÎCCJ a ridicat problema neconcordanței dintre legislația națională și reglementările europene, semnalând că în România este impusă o condiție suplimentară care îngreunează accesul cetățenilor la rambursarea serviciilor medicale obținute în alte state membre UE. Mai exact, pacienții sunt obligați să obțină o aprobare prealabilă din partea unui medic din sistemul public românesc pentru a beneficia de decontare. Judecătoarele Elena-Diana Tămagă, Andreea Marchidan și Luiza Maria Păun au fost cele care au formulat această sesizare. Elena Tămagă este cunoscută și ca fiica fostului prefect de Argeș și lider PSD, Traian Tămagă. Curtea de Justiție a UE a confirmat opinia ÎCCJ, stabilind că impunerea unei evaluări medicale prealabile exclusiv de către un medic din sistemul public, cu scopul de a autoriza tratamentul în străinătate, reprezintă o măsură descurajatoare pentru pacienți. Concluzia CJUE este că o astfel de autorizare poate fi valabilă și dacă provine din sistemul medical privat sau dintr-un alt stat membru al Uniunii.
Potrivit normelor actuale, pacienții români care vor să urmeze tratamente în străinătate trebuie să obțină mai întâi avizul unui medic dintr-un spital public și apoi formularul S2 (fostul E112) de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. CJUE a considerat că aceste condiții administrative încalcă dreptul fundamental la sănătate garantat tuturor cetățenilor Uniunii. De asemenea, Înalta Curte și-a exprimat îndoielile cu privire la modul în care este stabilit cuantumul rambursărilor. Instanța europeană a susținut că sumele decontate trebuie stabilite pe baza unor criterii obiective, transparente și nediscriminatorii. CJUE a subliniat și că instanțele naționale au dreptul și obligația de a verifica dacă formula de calcul stabilită prin reglementările interne respectă aceste principii europene.
Această cauză se adaugă altor intervenții semnificative ale instanței supreme în sprijinul cetățenilor români, subliniind importanța respectării drepturilor fundamentale, inclusiv accesul la servicii medicale de calitate – indiferent dacă acestea sunt furnizate în România sau într-un alt stat membru UE. Material realizat de Antoniu Neguț
