Senatorul PNL de Argeș, Dănuț Bica, a cerut lămuriri ministrului Agriculturii și Dezvoltării cu privire la funcționalitatea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor. Având în vedere fenomenele meteo extreme de anul trecut, dar și de anul acesta, există probabilitatea ca sistemul să nu fi funcționat, iar îngrijorarea este mare cu privire la producția agricolă. Drept urmare, iată ce răspunsuri a solicitat parlamentarul Bica, făcând referire totodată și la nivelul județului Argeș:
”Începând cu anul 2000, în România s-a trecut la implementarea progresivă, prin hotărâri anuale ale Guvernului, a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor. Acesta este conceput ca un sistem coerent, național, interconectat regional, având în componența sa unități de combatere a căderilor de grindină ce utilizează metoda de ,,însămânțare” a norilor cu centri de condensare prin care se limitează creșterea dimensională a cristalelor de gheață, preîntâmpinându-se astfel producerea unor calamități naturale ce pot să afecteze gospodăriile oamenilor și culturile agricole. Sistemul antigrindină este unul foarte modern, eficacitatea sa testată fiind extrem de ridicată. Potrivit informațiilor disponibile pe pagina oficială a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, încă din anul 2017 erau operaționale 34 puncte de lansare, care acopereau o suprafață importantă a teritoriului României. Cu toate acestea, evenimentele meteorologice extreme înregistrate în ultimii ani în țara noastră (grindină de mari dimensiuni, inundații și secetă severă) par să nu fi fost preîntâmpinate de Sistem, deși avertizările Administrației Naționale de Meteorologie au fost clare şi anunțate din timp. În acest context, având în vedere importanța deosebită pe care o prezintă utilizarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor atât pentru agricultura României, cât și pentru gospodăriile oamenilor, vă rog să-mi comunicați următoarele informații referitoare la acest obiectiv:
1. Care este în prezent numărul total al punctelor operaționale de lansare a rachetelor antigrindină la nivel național și ce suprafață agricolă acoperă acestea? Dar la nivelul județului Argeș?
2. Care este suprafața agricolă acoperită de Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor la nivel național, respectiv în județul Argeș?
3. Cum a fost utilizat Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor raportat la avertizările primite din partea Administrației Naționale de Meteorologie (numărul de lansări, locul și data efectuării acestora) în perioada fenomenelor meteorologice extreme înregistrate în anii 2023 și 2024? Din ce motive rachetele antigrindină nu au făcut față fenomenelor respective şi ce măsuri au fost sau vor fi adoptate pentru ca astfel de calamități naturale să nu se mai repete?
4. Care este bugetul total alocat intervențiilor prin Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor în anul 2024 și în ce măsură acesta acoperă necesitățile reale pentru preîntâmpinarea fenomenelor meteorologice extreme?
5. În condițiile în care în anul 2024 s-a aprobat realizarea de studii, proiecte tehnice și execuția de lucrări parțiale pentru înființarea Grupului de Combatere Dâmbovița-Argeș, când apreciați că acesta va deveni operațional la capacitate maximă?
6. La nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale se are în vedere ca, pe lângă metoda clasică a lansării de rachete, să se treacă la utilizarea pe scară largă și a altor noi tehnici antigrindină și de creștere a precipitațiilor?
Solicit răspuns scris.”
