Donațiile personalităților locale, conservate de bibliotecile județene, constituie o componentă a istoriei culturale românești, bibliotecile personale reflectând stadiul evoluției culturii și civilizației unui popor. Cărturari români importanți din toate zonele țării au dăruit cu generozitate bibliotecilor publice atâtea comori nepieritoare ale neamului românesc. Donația este cea mai veche cale de completare a fondurilor unei biblioteci, cea mai mare parte a bibliotecilor publice constituindu-se printr-o donație (fie donație bănească, fie prin donarea în întregime a unei colecții sau biblioteci ce aparținea unei personalități).
Tezaurul cultural conservat de bibliotecile publice, îmbogățit pe calea donației, a acumulat de-a lungul timpului cărți importante din punct de vedere al rarității, al vechimii, al valorii artistice deosebite, exemplare unice cu dedicații, autografe, însemnări, ex-librisuri, documente originale (manuscrise, scrisori, fotografii), oferind informații inedite și date prețioase de istorie locală, din bibliotecile marilor personalități locale și naționale, astfel sporind prestigiul și valoarea colecțiilor.
Secolul al XIX-lea este cel în care încep să se înființeze primele biblioteci pentru public, cele mai multe având ca nucleu de bază o donație. Donațiile regăsite în fondurile de patrimoniu ale bibliotecilor publice, au constituit un actor principal în răspândirea informației și a culturii la nivel național, fiind singurele instituții care ofereau posibilitatea de studiu și împrumut de carte gratuit.
În perioada comunismului (1947-1989), statul român a defavorizat bibliotecile din România, considerând nepotrivite accesului pentru public mii de documente valoroase, fiind cenzurate sau distruse. Un exemplu este biblioteca familiei Brătianu, din județul Argeș, considerată de omul politic Constantin Argetoianu „cea mai însemnată bibliotecă particulară din România”, alcătuită din incunabule, o mare varietate de cărți, timbre, obiecte numismatice. Biblioteca, alcătuită din mii de volume valoroase a fost arsă de comuniști în parcul conacului Florica de la Ștefănești. Repercusiunile acestui fenomen au fost, desigur, majore, de neegalat, pentru tezaurul documentar al bibliotecilor publice, cu urmări însemnate asupra educației a numeroase generații de elevi, studenți și intelectuali români.
În cadrul Colecțiilor speciale ale bibliotecilor județene din țară, în fondurile provenite din donații se regăsesc lucrări clasate în categoria Fond sau Tezaur (conform normelor naționale de clasare a documentelor de patrimoniu emise de Ministerul Culturii), iar în semn de recunoștință, unele dintre bibliotecile județene poartă numele personalităților locale care și-au dăruit colecția personală, sau a celor care au fost fondatori de biblioteci publice.
În comunitățile locale, biblioteca publică este păstrătoarea memoriei colective, IFLA (International Federation of Library Associations and Institutions) și UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) sprijinind rolul bibliotecilor publice de memorie a comunităților locale, bibliotecile județene fiind implicate în administrarea patrimoniului documentar local prin atribuțiile de depozit legal local și de realizare a bibliografiei locale. Fondurile de patrimoniu ale bibliotecilor publice sunt specifice fiecărei comunități locale (județene), ele diferă în funcție de personalitățile locale și de donațiile făcute de către acestea bibliotecilor, de evenimentele culturale și istorice desfășurate în localitatea sau județul respectiv de-a lungul timpului.
La nivelul bibliotecilor publice județene se constată un interes crescut pentru donațiile de patrimoniu și se remarcă preocupările de valorificare a patrimoniului documentar provenit din donații prin realizarea de activități diverse, constând în menționarea și comunicarea documentelor în cataloage și bibliografii tematice, realizarea de expoziții și vernisaje, utilizarea ca bază documentară și informațională în activități de cercetare, publicarea de monografii, lucrări de specialitate, albume, enciclopedii, dicționare, studii și articole, lansări de carte, până la activități moderne de valorificare prin editare de lucrări în formă digitală, prezervarea prin digitizare a colecțiilor de patrimoniu provenite din donații, implicarea în proiecte naționale și internaționale, prin care se asigură premisele integrării patrimoniului național în patrimoniul universal.
Bibliotecile publice, instituții de informare și documentare, colecționează, prelucrează, conservă, valorifică și pun la dispoziția comunităților resursele informaționale și documentare provenite din donații. Donațiile ce descind de la autori și personalități sunt importante pentru documentarea locală, contribuind la dezvoltarea memoriei culturale, fiind vorba de istorie trăită, de oameni și evenimente care și-au pus amprenta pe evoluția socială a unei comunității.
Dintre personalitățile locale remarcabile ale județului Argeș, care prin donațiile oferite, au îmbogățit fondul de patrimoniu al bibliotecii amintim: Gheorghe Ionescu-Gion, Elena Perticari-Davila, Armand Călinescu, Dimitrie Dima, Silvestru D.Voinescu, Petre Popa, Ion Cruceană, Nicolae P. Leonăchescu, Ion Nania, Ion Popescu-Sireteanu. Printre cele mai valoroase dedicații și autografe pe care le regăsim în aceste donații sunt: semnătura olografă a doctorului Carol Davila, cel care a fost fondatorul învățământului medical românesc, al Grădinii Botanice din București și al Serviciului Sanitar al Armatei Române; autograful și dedicația Elenei Perticari Davila pe volumul personal Din viața și corespondența lui Carol Davila, publicat în 1935; autograful ilustrului om politic Armand Călinescu; în Fondul Livia și Petre Popa se remarcă autograful și dedicația academicianului Eugen Simion, precum și ale istoricului Constantin C. Giurescu și ale scriitorului Marin Preda; distinsul cărturar Silvestru D. Voinescu, având funcția de director al Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” Argeş timp de peste 40 de ani (1964-2005), adresează dedicații frumoase atât bibliotecii cât și unor personalități argeșene importante.
Dr. Cristina Baciu, Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș
