Schitul Brătășești a prăznuit cu bucurie hramul Sfinților Serghie și Vah, ocrotitorii acestui lăcaș de cult. Sărbătoarea a fost marcată printr-o slujbă arhierească, oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, alături de un sobor de preoți și diaconi. La finalul Sfintei Liturghii, a fost săvârșită și slujba parastasului pentru ctitorii și binefăcătorii care au trecut la Domnul.
În cuvântul de învățătură, Arhiepiscopul Calinic a mulțumit pelerinilor pentru prezență și i-a îndemnat să rămână neclintiți în credință, punându-și toată nădejdea în Dumnezeu. Sfinții Serghie și Vah, cei prăznuiți în această zi, sunt un model de mărturisire a credinței creștine, iar comunitatea monahală de la Schitul Brătășești îi cinstește cu evlavie an de an.
Istoria Schitului Brătășești
Schitul Brătășești, situat în cătunul Florieni din satul Brătești, comuna Albești, județul Argeș, are o istorie bogată. Lăcașul de cult a fost sfințit la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către Preasfințitul Părinte Iosif, întâiul episcop al Argeșului, fiind construit pe moșia boierului Ioan Vâlsănescu de către arhimandritul Partenie, stareț al Mănăstirii Argeșului. De-a lungul timpului, schitul a trecut prin multiple transformări, inclusiv pierderea moșiilor în urma reformei lui Cuza din 1864 și desființarea sa prin Decretul 410 din 1959, moment în care biserica a devenit lăcaș de mir pentru locuitorii din Brătășești.
Restaurarea și revenirea la statutul monahal
După anul 1998, Schitul Brătășești a fost reînființat ca metoc al Mănăstirii Robaia, iar între anii 2004 și 2007 s-au desfășurat ample lucrări de restaurare a bisericii și de edificare a unui nou corp de chilii. Aceste lucrări au fost supravegheate îndeaproape de Părintele Arhiepiscop Calinic, cunoscut pentru implicarea sa în ctitorirea și restaurarea lăcașurilor de cult.
În 2016, Sfântul Sinod a aprobat solicitarea ca Schitul Brătășești să devină autonom, împlinind astfel dorința ctitorilor de odinioară și asigurând continuitatea vieții monahale în acest așezământ.
