La începutul lunii iunie, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a organizat o întâlnire de lucru cu organizațiile patronale și profesionale sectoriale din țară, în discuție aflându-se modalitățile de gestionare a situației economice actuale și de eficientizare a cheltuielilor publice.
În acest context, mesajul central al reprezentanților mediului de afaceri a fost acela că România de astăzi are nevoie de o reorganizare teritorială profundă, care să țină cont, pe de o parte, de dinamica demografică și contextul socio-economic, și, pe de altă parte, de principiile sustenabilității finanțelor publice. Astfel, au fost agreate cu unanimitate două propuneri care vizează:
1. Reorganizarea teritorială a României prin reducerea numărului de județe la 15, pe modelul actual de organizare al Curților de Apel, cu centre în București, Craiova, Timișoara, Oradea, Cluj, Suceava, Iași, Galați, Constanța, Ploiești, Pitești, Alba-Iulia, Târgu Mureș, Bacău, Brașov.
2. Redefinirea noțiunii de comună, ca localitate cu cel puțin 5000 de locuitori.
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș susține cu tărie reforma teritorială propusă și nevoia de a eficientiza cheltuielile publice. România traversează o perioadă de crize suprapuse, la care se adaugă probleme cronice legate de emigrație, declin demografic și depopulare. Reorganizarea teritorială prin reducerea numărului de județe la 15 și redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5000 de locuitori ar fi un răspuns providențial la starea de fapt din România de astăzi și un mod optim de a reduce cheltuielile publice și deficitul bugetar.
Conform datelor Institutului Național de Statistică (”Populația României la 1 ianuarie 2021”), în România sunt astăzi peste 2400 de orașe și comune cu populație sub 5000 de locuitori, ceea ce înseamnă un aparat bugetar mult supradimensionat față de ceea ce România își poate permite. Rezultatele recensământului populației din acest an ne vor arăta cu exactitate unde ne situăm și pot fi momentul zero al resetării organizării teritoriale. Totodată, digitalizarea și diversificarea mijloacelor de comunicații sunt factori care pot facilita acest proces și pot aduce economii importante, care să fie ulterior transferate și multiplicate în economia reală.
Orice reformă – și cu atât mai mult o reformă a reorganizării teritoriale – poate fi văzută ca un act de curaj politic și de aceea mizăm pe angajamentul, determinarea și participarea întregii clase politice la un astfel de demers. Reorganizarea teritorială a României trebuie să devină prioritate națională pentru a face statul mai suplu, mai eficient și mai responsabil!
