Variola maimuței sau monkeypox ține capul de afiș al știrilor medicale din ultimele două săptămâni. Ea reprezintă o variantă soft a variolei care a fost eradicată în anii ’80 și se manifestă prin febră, dureri de cap, mărirea ganglionilor, dureri musculare, oboseală, erupție cutanată pe față și extremități. Mai sunt afectate mucoasele orală și genitală.
De câteva luni bune, în țara noastră pandemia este silențioasă, iar activitățile sunt aproape de normalitate. Oamenii s-au plictisit de pandemie, ceea ce în termeni medicali de numește Covid fatigue. În acest context, variola maimuței sună provocator. Să nu uităm, totuși, că nimeni nu a declarat încă extincția pandemiei Covid-19 și zilnic mor circa 30 de pacienți intubați în secțiile de terapie intensivă din România. Iar cazurile noi de variola maimuței sunt doar în număr de trei, cu anchete epidemiologice în desfășurare.
Dacă boala cu virusul SARS-CoV 2 este nouă, iar bolile cu virusurile înrudite MERS și SARS sunt oricum recente, din secolul 21, variola maimuței la om este cunoscută din anul 1970 în Africa Centrală, cu extindere ulterioară și în Africa de Vest. Știm că virusul corona are o contagiozitate extrem de mare, prin aerul respirat, producând infecții și în țările care aplică strategia zero-Covid. Variola maimuței, în schimb, are o contagiozitate extrem de mică, similară bolilor dermato-venerice, pe cale intimă, și este autolimitată.
„De Covid ne protejează masca, iar de variola maimuței, prezervativul”
Dacă pentru Covid suntem în mare parte imunizați, fie prin vaccin, fie prin trecerea prin boală, pentru variola maimuței populația României nu este imunizată. Există din anul 1979 un vaccin pentru această boală, iar acum este în curs de elaborare un vaccin ultramodern, bazat pe ARN mesager. Este dreptul fiecărei persoane de a-și conduce viața cum dorește, dar fără a afecta sănătatea comunității.
